REZUMAT

Migrația internațională a generat o nouă geografie socială, aceea a coridoarelor migrației. Acestea se suprapun peste geografia economică și socio-demografică a țărilor, deformându-le dimensiunea. Devine imperativ să cercetăm configurația acestei geografii sociale generată de migrațiune într-un material ca cel de față, cu titlul generic: „Românii plecați în lume”. Situația la zi este reflectată în bilanțul demografic pe județe și țări, prin care putem cuantifica proporția deformărilor. Modelul utilizat în analiza de față este unul în doi pași: a) determinarea bilanțului demografic pe județe și țări și b) cartografia „geografiei coridoarelor internaționale ale migrației”. Socioscopia națională și internațională ne descoperă poziționarea județelor României în cadrul unui asemenea bilanț. Harta coridoarelor migrației internaționale ne permite să distingem între țările cu ofertă săracă de muncă din Estul Europei și țările din Vestul și Nordul Europei și din alte arii ale geografiei planetare cu ofertă bogată de muncă, distribuite toate pe continuumuri axiale, cum ar fi România-Italia, România-Regatul Unit, România-Spania, România-SUA, România-Israel etc. Un loc aparte în prezentul studiu este alocat raportului dintre migrațiune, identitate și translingvism. Studiul aplicat cuprinde migranții din zona metropolitană Manchester, cu insistență asupra românilor imigrați în această zonă a Marii Britanii și asupra migrației de oportunitate a românilor spre această țară.

Cuvinte-cheie: coridoare ale migrației, migrație de necesitate, pol al migrației, migrația de oportunitate.

Intreg articolul