REZUMAT

O REPREZENTARE SOCIO-RELIGIOASĂ A FENOMENULUI AMOSU (AL VRĂJITORIEI) ȘI A VICTIMIZĂRII FEMEILOR ÎN VÂRSTĂ ȘI SĂRACE DIN ENUGWU-UKWU, SUD-ESTUL NIGERIEI

Categorizarea anumitor femei în vârstă și cu statut socio-economic scăzut din comunitatea Enugwu-ukwu, în contextul cultural igbo din Nigeria, drept „amosu” (vrăjitoare) reprezintă o formă de violență de gen, ducând la întărirea implicită a asimetriei în dinamica socială și de gen. Această etichetare nu numai că dezumanizează aceste femei, dar și perturbă armonia socială, favorizând conflictele în cadrul comunității. Întemeiat pe teoria „motherismului” a lui Catherine Acholonu, acest studiu etnografic interoghează relația complicată dintre longevitatea femeilor, sărăcie și acuzațiile de vrăjitorie în Enugwu-ukwu. Folosind observații, interviuri aprofundate, nestructurate, focus grup-uri și publicații existente pe care le-am analizat prin metoda analizei narative, cercetarea explorează modul în care factori precum religia, sărăcia, inegalitatea de gen, ignoranța și imperfecțiunile îmbătrânirii fizice favorizează acuzarea femeilor în vârstă de vrăjitorie, în comunitatea Enugwu-ukwu. De asemenea, analizăm implicarea activă a femeilor în acuzarea și oprimarea semenelor lor mai în vârstă, punând la îndoială abordarea teoriilor feministe indigene cu privire la violența împotriva femeilor în relație cu acuzațiile de vrăjitorie. Studiul pledează pentru o nouă teorie feministă indigenă care să abordeze extensiv provocările unice cu care se confruntă femeile igbo. De asemenea, subliniaem interconexiunea dintre realitățile igbo și nedreptatea de gen existentă în comunitățile igbo contemporane. În plus, cerem imperios realizarea justiției de gen, respect pentru femei, în special în contextul maternității și responsabilitate socială față de femeile în vârstă, pentru a stimula coeziunea socială în Enugwu-ukwu. Această cercetare contribuie în mod semnificativ la îmbogățirea feminismului în Africa și în special în contextul cultural Igbo.

Cuvinte-cheie: violență de gen, acuzații de vrăjitorie, teorie feministă indigenă, cultura igbo, motherism.

Intreg articolul