REZUMAT

Povestea de viață a lui Dénes G. Fülöp, care a activat ca preot reformat în parohiile mureșene Ghinești, Trei Sate, Reghin și Târgu Mureș, este un exemplu clasic al drumului spinos al minorității maghiare ardelene în secolul al XX-lea. Fostul student de teologie din Cluj, care a simpatizat cu evenimentele revoluționare din Ungaria din 1956, și-a asumat în mod exemplar sarcinile serviciului pastoral în împrejurările vremii de după pedeapsa cu închisoarea. Funcționarea acestuia oferă o perspectivă asupra vieții de zi cu zi a pastorului ardelean, atât înainte de 1989, cât și după schimbarea de regim și face de înțeles, pe lângă organizarea comunitară, natura de păstrare a identității, a angajamentului cultural și a activității educaționale în fața credincioșilor.

Dosarele informative păstrate despre el în Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității atestă încărcătura suplimentară asociată serviciului, precum și intensitatea variabilă a supravegherii poliției politice asupra preotului suspectat de activități „naționalist-iredentiste”, care mai întâi a urmărit influențarea pozitivă a acestuia prin rețeaua de informatori, tehnica operativă, filaj și controlul corespondenței, iar apoi din a doua jumătate a anilor optzeci s-a radicalizat în sensul izolării, discreditării și îndepărtării de la locul de muncă al obiectivului urmărit.

Cuvinte-cheie: regimul comunist, Biserica Reformată din România, poliție politică, destin minoritar, activitate pastorală.