REZUMAT

Studiul nostru se concentrează asupra relației dintre Petre Țuțea și Securitatea comunistă, după eliberarea sa din închisoare în 1964. Ne propunem să descifrăm mecanismele și metodele folosite de instituția opresivă împotriva celui socotit – nu de puțini – „Socratele secolului XX”. Nu au prezentat interes particular identitatea informatorilor sau agenților, biografia ori parcursul acestora, considerând tema turnătorilor prea amplă și încă prea apropiată în timp pentru a o aborda acum. Regimul comunist se baza pe Securitate pentru a menține controlul asupra populației, iar în cazurile nonconformiste individuale își propunea să subordoneze sau chiar să elimine spiritul liber. Mulți au fost închiși sau terorizați, iar unii au fost supuși ambelor tratamente. Petre Țuțea, subiectul principal al investigației noastre, a fost afectat de aceste tactici, fiind catalogat drept „dușman al poporului” și după ispășirea pedepsei privative de libertate. Studiul analizează impactul acestor acțiuni asupra individului și societății în general, evidențiind metodele mai mult sau mai puțin subtile utilizate de regimul comunist pentru a-și menține puterea.

Cuvinte-cheie: Petre Țuțea, Securitate, comunism, acțiune informativă, arhive.