Numeroase studii au arătat că persoanele materialiste sunt mai puţin fericite decât persoanele cu un nivel mai scăzut al materialismului. Unele studii au confirmat faptul că persoanele care sunt mai puţin satisfăcute în viaţă sunt mai interesate de achiziţii şi cumpărături; prin urmare, materialismul determină direct şi indirect (mediat de satisfacţia în viaţă, în general) dorinţa de a face cumpărături. Există puţine studii care abordează această problemă existentă în rândul consumatorilor români. Modelul explicativ propus în acest studiu a fost testat pe un eşantion de convenienţă de 390 români. Folosind ecuaţii structurale, rezultatele cercetării noastre confirmă doar parţial modelul ipotetic. Materialismul conduce la insatisfacţie în viaţă şi la dorinţa de a face cumpărături, dar insatisfacţia în viaţă nu duce la creşterea interesului pentru cumpărături. Din contră, există o relaţie pozitivă între satisfacţia în viaţă şi dorinţa de a face cumpărături. O explicaţie posibilă este aceea că românii percep materialismul ca fiind ceva pozitiv. Totuşi, trebuie reliefate anumite nuanţe cu privire la rolul banilor şi al posesiei de bunuri în aducerea satisfacţiei în viaţă.   

Cuvinte-cheie: materialism, scala materialismului, mersul la cumpărături, satisfacţia în viaţă.

Intreg articolul